Lucrări de licență
Regenerarea și reutilizarea adaptivă a stadionului postbelic ‘Viorel Mateianu’ într-un centru colaborativ al artelor
Descrierea proiectului
“formele, prin simplul fapt al constituirii lor, trec dincolo de funcțiile pe care le deservesc” - Aldo Rossi, Arhitectura OrașuluiConstruit în 1953 prin muncă voluntară de către populația din Baia Mare într-unul dintre cele mai importante nuclee sociale și culturale ale orașului, la doar 250 de m de centrul istoric, înconjurat de funcțiuni culturale precum Muzeul de Etnografie și artă populară, Muzeul Satului, Colegiul Artelor, stadionul ‘Viorel Mateianu’ a fost pentru mulți ani un reper major și are mult potențial pentru dezvoltare. În prezent, este degradat, fragmentând țesutul urban în care se inserează și este un pericol pentru populație. Cu o istorie importantă pentru domeniul artistic, exact pe acest sit din secolul XIX (centrul artistic inființat de Simon Hollosy), dar și în prezent, fiind ocupat sub tribune de către Uniunea Artiștilor Plastici, stadionul reprezintă în sine un palimpsest, suprapunând straturi fizice cu straturi imateriale precum memoria individuală, colectivă și însemnătatea. Propunerea pentru stadionul ‘Viorel Mateianu’ are ca scop reactivarea și regenerarea zonei, re-inhabitarea ‘cochiliei goale’ ca un centru colaborativ al artelor (arte vizuale, performative, muzică și facilități educaționale), pentru a îl adapta necesităților prezentului și să îl reutilizeze ca un palimpsest care relevă trecutul în prezent pentru generațiile viitoare.În procesul conceptual, există 5 elemente majore: fragmentarea volumului masiv și lung pentru a-l aduce de la o scară monumentală la o scară umană și a-l integra în contextul înconjurător. Al doilea punct este ‘deschiderea’ stadionului și folosirea lui ca generator al conectivității și regenerării țesutului urban și a celui social. A treia intenție este reutilizarea adaptivă a gradenelor și a structurii existente, într-un mod creativ, atribuindu-le noi funcțiuni precum sală de spectacole, sală de lectură a bibliotecii de arte, spațiu expozițional, spațiu public și spațiu comun al artiștilor. Al patrulea punct este regenerarea tribunelor degradate și transformarea lor prin design peisager, într-un spațiu public verde care ar deveni ‘pânza’ pentru evenimentele cotidiene ale comunității. Al cincelea și ultimul punct este respect pentru trecut și păstrarea memoriei locului vie în prezent prin design.Volumele rezultate, noi, primesc o estetică simplă, albă care face tranziția de la opacitate, la translucența spațiilor destinate artistilor (pentru a deschide vizual centrul de arte, dar și a păstra intimitatea utilizatorilor în acest nucleu social), până la transparența spațiilor comune care comunică cu exteriorul și ridică bariera opacității de dinainte. Mai mult decât atât, gradenele și structura existentă a stadionului care este păstrată, în urma analizei structurale, sunt vopsite în galben, culoare cu caracter memorial, fiind una din cele 2 culori specifice echipei de fotbal băimărene.
Text de prezentare a autorului
Diana Cânța este o tânără absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj Napoca, care îmbină pasiunea pentru arhitectură și design urban cu cariera de arbitru internațional de handball. Studiind la Bruxelles în 2017, a început să devină preocupată de schimbarea paradigmei arhitecturale, despre ce înseamnă arhitectura astăzi și de cum arhitectul contemporan transcede scara fizică a arhitecturii la noi roluri, punându-și întrebări care variază de la arhitectura participativă (despre care a publicat și o lucrare de teorie în revista de arhitectură XXI Magazine), la reutilizarea adaptivă a structurilor existente, ca procedeu sustenabil de design, variind de la scara locală la scara globală, subiect care a fost dezvoltat și în lucrarea sa de disertație: ‘Palimpsest - Stadionul ca pânză pentru noi arhitecturi’. Această preocupare pentru teoria arhitecturală s-a conturat de-a lungul anilor de studiu și prin participarea la consursuri precum ‘Arhitectura Celuilalt’, câștigând premii la cele 2 ediții la care a participat.
